O zi, fără program universal
Dimineața, după-amiaza și seara nu arată la fel pentru un câine și pentru o pisică.
Jurnalul nu îți dă un orar de copiat. Îți dă repere ca să vezi când ziua ta se rupe de ceea ce animalul putea până ieri. Diferența contează mai mult decât un număr de minute.
Dimineața
Câinele are nevoie de ușă înainte de joacă și de un bol spălat, nu doar umplut. Pisica are nevoie de litieră curățată și de liniște lângă bol, nu de o casă care pornește cu aspiratorul lângă mâncare. Iepurele și cobaiul ar trebui să aibă fân de seara, încă acolo, și apă care curge. Dacă dimineața începe cu refuzul hranei, notezi ora. O singură masă sărită se poate urmări. Mai multe mese sărite se sună.
Cât ești plecat
Un câine adult nu este, automat, un animal care stă zece ore singur. Un pui nu poate. O pisică doarme mult, dar tot are nevoie de apă, litieră și un loc unde nu o închide ușa de la baie. Un iepure care nu mănâncă în orele în care lipsești nu „așteaptă seara”: oprirea din mâncat la iepure este un motiv de cabinet în aceeași zi. Lasă casa plictisitoare în sensul bun: fără cabluri, fără medicamente pe masă, fără geam care se deschide în curent.
Seara
Pentru câine, o ieșire scurtă și o masă la aceeași fereastră de timp fac a doua zi mai lizibilă. Pentru pisică, câteva minute de joacă cu o undiță, apoi oprirea, mută din energia de noapte fără să promită că va dormi când dormi tu. Pentru animalele mici, seara este momentul în care verifici suzeta, fânul și dacă au mâncat. Trei rânduri în telefon — a mâncat, a băut, ceva nou — valorează mai mult decât un obiect cumpărat la sfârșitul zilei.